prevelare

prevelare
pre·ve·là·re
agg., s.f. TS fon.
agg., di consonante o vocale, nella cui articolazione il dorso della lingua si sposta in avanti verso il palato (in it. la /k/ di chiave, la /g/ di ghiro) | s.f., tale consonante o vocale
\
DATA: sec. XX.
ETIMO: der. di 1velare con pre-.

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • prevelare — pl.m. e f. prevelari …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • prevelar — prevelár adj. m., pl. prevelári; f. sg. preveláră, pl. preveláre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PREVELÁR, Ă adj., s. f. (consoană) al cărei punct de articulare se situează în part …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”